Într-o lume plină de (așa-zise) oportunități, într-o lume în care toți căutăm să avem o viață mai bună (mai prosperă), într-o lume în care suntem dispuși să facem multe (orice?) pentru a obține ceva mai mult (pentru o viață mai bună), într-o astfel de lume știm să spunem nu?
Știm să vedem că suntem influențați să ne dorim anumite lucruri și să avem anumite standarde? Știm să înțelegem că nu toți putem fi la fel și nu toți putem avea ce au alții?
Știm să ne oprim atunci când trebuie (este cazul) să ne oprim? Știm să spunem nu atunci când simțim că lucrurile ne scapă de sub control? Când nu mai suntem noi înșine și când ajungem să fim altcineva?
Am scris un articol la 7 februarie 2023 despre expresia Totul are un preț – https://vanitate.ro/?p=1457 – ca și când totul ar fi de vânzare, ca și când oricât am spune noi nu, cineva ne va convinge cumva să spunem da. Adică oricât am spune noi nu, putem fi convinși să spunem da. Dar nu despre cum putem fi convinși să spunem da atunci când spunem nu, este vorba în acest articol. Ci despre faptul că oamenii de azi nu prea mai știu să spună nu. Nu prea mai știu să se oprească. Nu prea mai știu să gândească singuri, să ia decizii singuri și să analizeze singuri ceea ce li se întâmplă.
Oamenii de azi nu mai știu să privească lumea așa cum este, ci doar așa cum vor ei să fie sau doar așa cum li se spune să fie. Pentru că iau de bun ce li se oferă și dau mai departe exact același mesaj, fără să îl analizeze în vreun fel (am scris un articol la 25 mai 2023 despre modele/tipare în activitatea profesională sau în viață – https://vanitate.ro/wp-admin/post.php?post=1698&action=edit), pentru că nu mai vor să facă vreun efort și să vadă ce li se potrivește, ce este pentru ei și ce nu este pentru ei din ceea ce le stabilește societatea ca și standarde. Pentru că își doresc să fie acceptați de comunitate și nu știu să trăiască altfel. Pentru că este mai simplu și mai confortabil să spună că se adaptează decât să încerce să își găsească propria cale, propriul drum în viață.
Și totuși, atunci când sunt lucruri care nu ne convin, care nu ne plac, dar pe care, cumva, ne simțim obligați să le facem, știm oare să spunem nu? Sau știm să vedem că acele lucruri chiar nu ne fac bine?