Voiam să scriu astăzi despre încrederea în noi și dacă știm să avem încredere în noi, dar am văzut că am atins subiectul în articolul din 28 octombrie 2022 (https://vanitate.ro/?p=1260), așa că o să mă mai gândesc la aspecte noi privind subiectul în cauză. Doar că, recitind articolul din 2022, am văzut că menționam termenul de obiectiv și m-am gândit să revina supra lui. Apoi am găsit un articol din 20 februarie 2023 în care mă întrebam dacă a fi obiectiv înseamnă a fi lipsit de sentimente (https://vanitate.ro/?p=1488). Și parcă tot mai rămâne ceva de spus.
În lumea de azi, ni se cere, destul de des, să fim obiectivi și să analizăm tot felul de lucruri sau evenimente încercând să fim imparțiali sau nepărtinitori. Problema este că, de cele mai multe ori, nu avem cum să fim obiectivi. Pentru că, într-un fel sau altul, suntem implicați emoțional în ceea ce trebuie să evaluăm (să analizăm) și, în acest context, partea cu imparțialitatea chiar nu este posibilă.
Pe de altă parte, oamenii s-au născut cu sentimente, cu capacitatea de a evalua și emoțional, nu numai rațional, ce li se întâmplă și de a găsi răspunsuri sau rezolvări la problemele care îi frământă.
Pentru că trăim în era tehnologiei, în era în care gadget-urile și aplicațiile sunt la putere, avem tendința să avem mai multă încredere într-un computer decât într-un om. Chiar am auzit oameni care propuneau să înlocuiască oamenii de peste tot și să lăsăm aparatele să rezolve problemele, pentru că se vor descurca mai bine ca semenii noștri. Probabil această cerere se baza pe latura negativă a firii umane, pe faptul că omul poate fi corupt, în timp ce calculatorul nu poate lua (cere) atenții sau mită.
Pe de o parte, probabil că afirmația respectivelor pesoane în acest sens este adevărată. Doar că mie începe să îmi fie dor de căldura umană, de zâmbete, de vorbe frumoase atunci când interacționez cu un robot sau cu o aplicație. Parcă mi-e dor de o voce umană și de puțină înțelegere atunci când am o problemă și când sunt direcționată către aplicații sau roboți care să mă ajute să o rezolv.
Mi se pare că dorința de a fi obiectivi cu orice preț ne ia din umanitate și ne aduce în rândul roboților, mașinilor, instrumentelor, aparatelor, utilajelor. Iar noi suntem mai mult decât atât. Sau ar trebui să fim. Sau ar trebui să ne vedem pe noi înșine mai mult decât atât. Probabil depinde de percepție. A noastră sau a celorlalți.