Despre iertare

Sunt oameni care iartă ușor și oameni care iartă greu.

Sunt momente când trecem mai ușor peste greșelile celor din jur și sunt momente când nu suntem în stare să iertăm nimic nimănui.

DEX-ul definește a ierta drept a scuti pe cineva de o pedeapsă, a trece cu vederea vina, greșeala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva; a scuza; a scuti pe cineva de o obligație.

Fiecare dintre noi a trecut prin situații în care a fost nedreptățit sau când cineva a greșit față de el. Sunt lucruri prea puțin importante și peste care trecem repede, fără să ne afecteze, dar sunt și situații care ne afectează pe termen lung care sunt importante pentru noi pe toate planurile (personal, profesional, social etc).

Cum facem în aceste din urmă situații? Cum trecem peste modul în care ne simțim când suntem nedreptățiți și cum privim persoanele care ne-au adus în aceste situații?

Suntem destul de puternici să iertăm persoanele care au greșit față de noi sau ne încăpățânăm să învinovățim diferite persoane și să fim sensibili cu privire la acea situație?

Un om drag mie (și înțelept, zic eu) mi-a spus în legătură cu o persoană pe care nu o puteam ierta pentru că se comportase urât cu mine într-o anumită situație, că îmi fac mie rău pentru că nu trec peste situația respectivă.

La momentul când mi-a spus acest lucru nu am înțeles ce a vrut să spună, chiar și după ce trecuse ceva timp de la incident, mă încăpățânam să nu iert persoana respectivă și retrăiam, de fiecare dată, furia pe care am avut-o la momentul când a avut loc incidentul.

Cred că și vârsta și experiența de viață au un rol important în a ierta pe cineva.

Odată cu înaintarea în vârstă și acumularea de experiențe noi, reușim să prioritizăm lucrurile, să înțelegem ce e important pentru noi și ce nu e important, nu ne mai risipim energia pentru lucruri care nu mai contează și nu ne mai încărcăm cu energii negative și cu resentimente pentru greșelile pe care le fac alții față de noi.

Imediat după ce se întâmplă o astfel de situația, oricine e furios și aruncă vorbe grele și caută să scape de energia negativă, dar, după ce trece ceva timp, un om bun (un om care știe că are și calități și defecte și că oricine poate greși inclusiv el) va încerca (și va reuși – dacă își dorește acest lucru) să ierte pe cei care l-au făcut să sufere în vreun fel. Și va face acest lucru atât pentru cel care a greșit,  dar, mai ales, pentru el însuși și pentru liniștea sa sufletească.

Așa cred eu…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *