Cred că toți avem nevoie de rutină în viață. De normal. De obișnuit.
Cred că aduce cu ea siguranța. În relația de cuplu. În relația de muncă. În relațiile de prietenie.
Ne obișnuim cu un ritual, cu o constantă în viață și ne place lucrul acesta.
Știm cine suntem, ce vrem, cine ne e alături, cu cine împărțim viața (din toate punctele de vedere: personal, profesional, social etc).
Dar cum împăcăm rutina cu nevoia noastră de adrenalină, de pasiune, de aventură, de nou?
Unii oameni spun că deși ai mânca zilnic mâncarea ta favorită, la un moment dat, vei vrea și altceva, despre care știi că nu prea îți place sau ceva ce nu ai încercat niciodată și nu știi dacă îți place sau nu.
Azi, vorbind cu o colegă, i-am zis că, de când și-a schimbat domeniul de activitate, o văd zâmbind mai mult. Spre surprinderea mea, a răspuns că multă lume îi spune acest lucru și atunci i-am spus că poate zâmbește mai mult pentru că îi place mai mult domeniul cel nou în care lucrează și că, pentru ea, decizia de a schimba ceva în viața profesională a fost benefică, îi priește.
Așa că poate discuția cu colega mea m-a convins să scriu acest articol. Ei i-a făcut bine ieșirea din rutina de câțiva ani, dar câți dintre noi au curaj să facă schimbări în viața profesională după o anumită vârstă?
Câți dintre noi nu preferăm să facem ceea ce știm să facem și să nu trecem în domenii noi, unde avem de învățat o grămadă de lucruri (poate să ne și dezvoltăm puțin)?
Eu cred că depinde de fiecare dintre noi: unii preferă rutina, siguranța zilei de mâine, lucrurile pe care știu să le facă, aceste lucruri fiindu-le de ajuns pentru restul vieții.
Alții preferă să răspundă provocărilor, să învețe lucruri noi, să facă totul cu pasiune și cu plăcere, să învețe din experiența personală.
Important e să ne acceptăm unii pe ceilalți așa cum suntem, să nu ne judecăm alegerile și să evităm conflicte false cauzate de faptul că nu înțelegem (nu acceptăm?) că unii sunt altfel decât noi și că își doresc alte lucruri.
Am pornit de la rutină (la locul de muncă) și am ajuns la acceptarea celorlalți așa cum sunt.
Cred că în orice domeniu relațiile interpersonale sunt cele mai importante.
Și așa ne petrecem o parte importantă din viață la muncă, așa că e normal să ne dorim (dacă reușim să și avem – e ideal!) un mediu profesional plăcut.