Atunci când ni se pare că totul este împotriva noastră, atunci când nu mai știm cum să ieșim din situații în care ne simțim captivi, atunci când ne simțim ca într-un tunel și nu mai vedem nicio luminiță nicăieri, știm să nu oftăm?
Știm să luăm lucrurile așa cum sunt și nu așa cum ne fac emoțiile să le vedem? Știm să nu ne lăsăm pradă deprimării sau chiar depresiei atunci când lucrurile nu merg așa cum vrem noi sau când ne lovim de vreun obstacol?
Cred că nu mai știm să facem față situațiilor care nu sunt sub controlul nostru și ne aprindem repede din orice. Pentru că suntem permanent agitați și concentrați, pentru că nu mai putem (nu mai știm?) să ne relaxăm, suntem mereu irascibili și orice lucru care nu corespunde standardelor, dorințelor sau nevoilor noastre ne enervează foarte tare și ne consumă la fel de mult.
Dar dincolo de agitația vieții cotidiene, dincolo de faptul că nu mai știm să respirăm normal și nu ne mai dăm timp să facem lucrurile în ritmul nostru, chiar cred că oftăm prea des și fără motiv.
Uneori, spunem că nu oftăm, ci respirăm mai adânc, dar, de cele mai multe ori nici nu ne dăm seama că oftăm. Ne-am obișnuit să refulăm în oftat, încât nici nu ne mai dăm seama că facem acest lucru.
Avem tendința de a lua în tragic toate lucrurile care ni se întâmplă, iar oftatul uneori este un semn de iritare, alteori reprezintă doar o respirație ușurată, uneori este un semn de plictiseală, alteori este un semn de relaxare etc. Cred că depinde foarte mult de momentul în care oftăm.
Dar, de cele mai multe ori, oftatul nu este neapărat un lucru pozitiv. Adică nu oftăm atunci când ne simțim bine, în astfel de momente de obicei zâmbim sau râdem. Oftatul este specific momentelor mai puțin plăcute din viața noastră.
Uneori, oftatul ne ajută să reevaluăm o situație sau să vizualizăm și alte puncte de vedere pe care nu le observasem până atunci. Alteori, oftatul reprezintă o scoatere la suprafață a unei nesiguranțe, a unei stări neplăcute, a unei stări de oboseală sau de enervare.
Și am început articolul întrebându-mă dacă știm să nu oftăm și am ajuns la a discuta despre situațiile în care apare oftatul și câte tipuri de oftat există.
Cred că aș vrea să văd oamenii oftând mai puțin, pentru că cei mai mulți oftează din cauza oboselii, a supărării, a epuizării și a faptului că se află în situații grele din care nu știu cum să iasă sau pe care nu știu cum să le gestioneze.