Da, am scris despre demnitate în articolul din 8 decembrie 2024 (https://vanitate.ro/?p=2732) și despre ziua globală a demnității în cel din 17 octombrie 2024 (https://vanitate.ro/?p=2614), dar mi se pare că mai este mult de scris pe acest subiect. Iar azi m-am întrebat dacă mai știm să fim demni.
Așa cum fac de obicei, vreau să încep cu definițiile. Și, așa cum scriam în primul articol despre demnitate, demn înseamnă vrednic, capabil, destoinic, care impune respect, respectabil, rezervat, sobru (cel care păstrează măsura, cel care nu face excese, cel cumpătat, cel moderat).
Într-o lume în care nu prea se mai respectă nimic, mai putem fi respectabili? Într-o lume în care nu mai există măsură sau cumpătare, mai este loc pentru demnitate? Într-o lume în care vrem ca totul să se întâmple repede, în favoarea noastră mai este loc pentru vrednicie sau destoinicie?
Pentru că oamenii nu prea mai au principii și pentru că regulile nu se mai respectă (am ajuns să fim societatea în care regulie sunt făcute pentru a fi încălcate?!), cred că am uitat ce înseamnă demnitatea, iar cei tineri nu prea cunosc acest cuvânt pentru că nu a avut cine să li-l explice.
Așa că nu cred că mai știm să fim demni. În societatea aceasta în care doar consumul este important și în care doar acumularea de bunuri este văzută ca o evoluție în viață, nu prea mai este loc pentru demnitate. Pentru că astăzi totul este de vânzare, nu mai există loc de respect sau de moderație.
Am văzut, în ultimul timp, mai multe filme în care părinții își doreau ca fiii și fiicele lor să fie persoane demne și îi creșteau în acest spirit. Dar erau oameni trecuți prin perioade grele în viețile lor, perioade în care ei, probabil, nu au reușit să își păstreze demnitatea, așa cum își doreau și reflectau această neîmplinire către copiii lor, cărora le cereau să fie demni. Și mi-a plăcut ideea, după ce inițial nu înțelegeam de ce era atât de importantă demnitatea pentru ei. Dar, așa cum am precizat, era vorba de filme.
În lumea reală, mi se pare că demnitatea nu mai este deloc importantă. Nu se mai vorbește despre ea și este considerată cumva desuetă.
Poate ar trebui să mai lăsăm fuga aceasta după tot felul de lucruri care să ne ofere confort și să mai lucrăm puțin și la partea mai puțin materială a vieții noastre, la cum ne simțim, la ce vrem să lăsăm în urma noastră, la cine vrem să fim în ochii noștri și în ochii celorlalți.