Oamenii de azi s-au obișnuit să se plângă despre orice, oricând: despre cât de greu o duc (deși trăiesc mult mai bine decât părinții lor), despre cum nu au ce își doresc (deși doar dorințele lor au crescut, iar societatea le-a validat și ei au senzația că chiar au nevoie de acele lucruri), despre cât de multe au unii (care nu merită, din punctul lor de vedere) în comparație cu ei etc.
Și se trezesc, spunând (și gândind) cât de grea este viața. În unele situații chiar este așa. Dar, din experiența mea cu oamenii, cei care se plâng mai puțin (sau nu se plâng) au o viața mai grea (ca să nu spun mult mai grea) decât cei care se tânguie la fiecare obstacol care le apare în cale. Și am ajuns să apreciez oamenii care știu să își păstreze problemele pentru ei și care încearcă să se descurce cum pot cu ceea ce au, fără să ceară ceva celorlalți la fiecare pas.
Poate că, înainte să ne comparăm cu cei care au mai mult sau cu cei care fac spectacol cu ceea ce au, ar trebui să privim atent în jur, să fim realiști și să realizăm ce avem, ce am construit și că sunt mulși oameni care nu au ajuns la nivelul nostrum și care și-ar dori să aibă ce avem noi.
Sunt de acord, trăim vremuri în care suntem împinși de la spate să vrem mai mult, să dăm mai mult, să nu ne mulțumim cu ce avem și să ne dorim mai mult. Este ok acest lucru până la un punct. Până în momentul în care avem ce ne dorim (ce ne-am putea dori mai mult decât fericirea și totuși sunt oameni care au tot ce își doresc, care sunt fericiți pentru perioade scurte de timp și apoi sunt iar nefericiți pentru perioade lungi de timp) și când ar trebui să ne bucurăm de ceea ce am reușit până în acel moment, înainte să vrem mai mult.
Am încercat să răspund în articolul din 26 ianuarie 2025 la întrebarea de ce sunt oamenii permanent nemulțumiți (https://vanitate.ro/?p=2835), iar în articolul din 28 octombrie 2024 am încercat să mă lămuresc în legătură cu expresia cu cât vrei mai mult, cu atât primești mai puțin (https://vanitate.ro/?p=2647), articole despre care cred că au legătură cu cel de azi.
Ca să răspund întrebării din titlul articolului, cred că ne-am obișnuit să ne lamentăm despre orice nu este cum vrem noi, când vrem noi și nu mai știm să mai luptăm pentru ce ne dorim și pentru ce contează cu adevărat pentru noi.