Din ce am reușit să aflu despre această zi, ea a fost inspirată de persoanele care au reușit să își transforme un vis în realitate și am văzut nominalizați în articolele din presă oameni din lumea muzicală, literară și a filmului.
Eu m-am trezit întrebându-mă dacă oamenii de azi mai știu să viseze, în adevăratul sens al cuvântului, nu ceea ce se întâmplă azi (când își doresc ceea ce văd că au alții sau ce cred că au alții).
Cred că o problemă a lumii de azi este că oamenii au uitat să viseze. Sau nu mai ltiu să mai viseze. Ne-a acaparat atât de mult partea materială a vieții și am neglijat partea emoțională a acesteia. Oamenii de azi sunt foarte pragmatici, foarte angrenați în realitate, foarte serioși (tot timpul) și foarte practici. Este ca și când au uitat că pot visa și că pot spera în lucrurile mai frumoase sau mai bune.
Privind în jur, văd că oamenii nu mai sunt interesați decât de a acumula bani și tot felul de lucruri materiale (mai prețioase sau mai puțin prețioase) și uită că, în viață, mai avem nevoie și de altceva. Avem nevoie de speranță, de încredere, de aspirații, de dorințe de a fi mai buni. Viața nu se limitează doar la partea materială (care parcă a preluat controlul asupra noastră, a tuturor).
Uneori, am senzația că oamenii moderni, cei care se considera civilizați și sofisticați, au uitat lucruri elementare: să se bucure de ceea ce au, să zâmbească celorlalți, să se comporte frumos în societate, să își dorească lucruri frumoase pentru ei și pentru celorlalți, să întindă o mână de ajutor celor care au nevoie de sprijin fără să aștepte ceva în schimb, să se împace cu ei înșiși și să trăiască liniștiți.
Da, sunt de acord că energia din tinerețe care ne ajuta să facem multe ne-a creat o dependență de a fi permanent conectați la viteza cu care se schimbă lucrurile în societate. Dar, prinși în vâltoarea acestor schimbări, nu de puține ori constatăm că nu știm sau nu suntem pregătiți să le facem față.
Așa că, poate că ar trebui să existe o zi pentru a visa, pentru a ne gândi la ceea ce ne dorim, pentru a ne găsi dorințe pe care să le realizăm. Până atunci, ne putem bucura de ziua de azi. Iar, dacă nu mai avem vise sau nu mai știm să visăm, măcar să ne amintim la ce visam în copilărie sau tinerețe și să vedem dacă suntem aproape sau departe de ceea ce ne doream atunci.