Căutând evenimente care au loc la jumătatea lunii decembrie, am aflat că 15 decembrie este ziua ceaiului. Această zi se sărbătorește de statele producătoare de ceai, înainte ca Organizația Națiunilor Unite să declare, la 19 decembrie 2019, 21 mai Ziua Internațională a Ceaiului.
Mi s-a părut interesant pentru că toți am consumat ceai de-a lungul vieții noastre. Cei mai mulți l-am descoperit când eram mici și când părinții noștri ne dădeau să bem ceai din diferite plante, încercând astfel să ne facă să ne simțim bine atunci când ne deranja ceva sau eram bolnavi. Așa că primul contact cu ceaiul nu a fost unul prea plăcut.
Și totuși, mulți îl consumăm și acum la maturitate. Și nu neapărat doar când nu ne simțim bine, ci pentru că am învățat să ne placă. Din câte am înțeles, ceaiul este cea mai consumată băutură de pe glob, după apă (interesant, eu aș fi spus că cea mai consumată băutură după apă este cafeaua, dar nu pot să contrazic statisticile, de fapt ziaristii care au scris despre acest lucru).
Recunosc că, în zilele mai reci (de fapt după-amiezile sau serile de iarnă) îmi place să mă cuibăresc pe canapea cu o cană de ceai în mână. Nu este vorba doar de faptul că este o băutură fierbinte, care te încălzește (deși cred că și acest lucru contribuie la faptul că îmi place), dar îmi dă o stare de bine. De fapt plantele din care este făcut au niște arome care îmi plac și care mă fac să mă simt bine. Bănuiesc că toți avem arome preferate și arome mai puțin preferate (îmi amintesc că zilele trecute mi-am comandat un ceai cu lămâie și ghimbir, iar cineva a reacționat imediat povestind că avusese o experiență nu prea plăcută cu ghimbirul).
Mai consum ceai și în diminețile de primăvară sau toamnă când îmi dorecsc puțină energie, dar nu cea dată de cafea. Îmi place să am timp (să îmi dau timp) să savurez ceaiul liniștită, fără grabă, fără nervi, fără agitație.
Deși ziua ceaiului este pentru a ne aminti și despre faptul că ceaiul se cultivă în peste 35 de țări și asigură mijloacele de trai pentru 13 milioane de persoane, pentru mine este ziua băuturii care îmi ține de cald în serile reci de iarnă.
Această băutură a fost sărbătorită, pentru prima dată în 2005, în India, iar originile ei sunt în China, undeva în urmă cu mii de ani.
Poate că nu ar fi rău ca la 15 decembrie să bem o ceașcă (sau o cană, fiecare după preferințe) și să ne bucurăm de o băutură fierbinte care ne revigorează sau ne relaxează (tot în funcție de preferințe), de fiecare dată când avem nevoie.