Într-o lume care evoluează foarte repede, care se dezvolată permanent și în care tehnologia a juns să aibă rolul principal, oare șrim să ne adaptăm schimbării?
Mulți ar spune că schimbările sunt bune. Și în principiu sunt de acord cu acest lucru. Doar că, noi am ajuns să avem schimbarea la ordinea zilei, adică atât de multe lucruri au fost schimbate într-o perioadă atât de scurtă, încât nu mai știm să trăim altfel, decât cu valul schimbării. Dar ne dăm timp să acceptăm schimbările și să ne adaptăm acestora?
Uneori, am senzația că trăim doar în schimbare și că nu mai știm ce este stabilitatea și câtă nevoie avem de ea în viața noastră. Schimbarea înseamnă să fim permanent concentrați, vigilenți, atenți. Ori, o viață nu poate să însemne doar agitație, avem nevoie și de momente de liniște, de relaxare, de pace, în care să ne regăsim pe noi înșine și să decidem ce facem mai departe.
Pentru că mereu au loc schimbări în viețile noastre, nu mai avem timp să ne gândim la ele, să analizăm și să vedem dacă le acceptăm sau nu, dacă ni se potrivesc sau nu, dacă sunt pentru noi sau nu, dacă sunt normale sau nu, dacă putem să ne adaptăm lor sau nu. Pur și simplu le facem loc în viața noastră și mergem mai departe așa, pentru că ni se spune că trebuie să facem astfel. Doar că, uneori, ar trebui să ne mai oprim din ceea ce facem și să vedem cât de împăcați suntem cu schimbările din viața noastră. Și poate astfel am afla de unde ne vine nervozitatea și irascibilitatea din ultima perioadă, de unde provin nesiguranța și neîncrederea în ceilalți, de unde provin frustrările și supărările noastre.
Poate că, nu ar fi rău ca, din când în când, să vedem cât de repede acceptăm schimbările din viața noastră (chiar dacă noi avem senzația că nu este nevoie de o astfel de analiză). S-ar putea să fim surprinși să constatăm că nu suntem deloc împăcați cu unele lucruri care au fost schimbate și că acceptăm destul de greu că lucrurile nu mai sunt așa cum le știam, așa cum ne plăcea să fie sau așa cum consideram nri normal să fie.
Nimeni nu poate accepta toate schimbările din societatea de azi fără să aibă o reacție de vreun fel (pozitivă sau negativă). Este prea mult. Iar unii dintre noi au senzația că este ușor, doar că se vor împiedica, la un moment dat și nu vor putea să se ridice de jos. Alții acceptă greu, dar încet – încet realizează că nu au altă soluție decât să meargă mai departe alături de ceilalți. Pe unii îi entuziasmează schimbările pentru că nu se pot adapta nicăieri sau pentru că le plac începuturile. Sau pur și simplu pentru că nu știu să trăiască altfel.
Așa că nu știu dacă știm să facem schimbărilor. Cred că depinde de fiecare dintre noi. Și de schimbarea căreia trebuie să îi facem față.