De-a lungul vieții, ne construim o lume ideală sau o lume în care ne-ar plăcea să trăim și ne dorim să ajungem să ne bucurăm de aceste universuri. Doar că, în realitate, lumea nu este așa cum o credem sau cum ne-o dorim, ci este diferită. Are și lucruri bune și lucruri mai puțin bune, are și momente frumoase și momente mai puțin frumoase, are oameni plăcuți și oameni mai puțin plăcuți. Știm noi să vedem realitatea așa cum este? Sau ne înconjurăm doar de lucruri care fac parte doar din lumea pe care ne-o dorim și ignorăm restul?
Nu prea știm să privim realitatea în față și să acceptăm că lucrurile nu stu chiar așa cum credem sau cum ne dorim noi. Și ce facem în astfel de situații? Ne refugiem în lumea în care ne simțim bine și ignorăm realitatea, rearanjând lucrurile așa cum vrem? Ne luptăm cu realitatea, sperând să câștigăm un război pe care nicio persoană nu l-a câștigat vreodată? Ne lăsăm cotropiți de o realitate dură și tristă și trăim o viață de deziluzii și dezamăgiri?
Nu știu ce ar fi mai rău: să trăim în lumea noastră refuzând acceptarea realității sau să trăim o viață tristă și amară pentru că știm că nu putem schimba lucrurile rele din existența noastră.
Dar, dincolo de modul nostru de a privi lucrurile și de cum alegem să privim realitatea, știm să trăim în lumea reală? Adică știm să vdeme ce este bun și ce este mai puțin bun și să acceptăm că așa este viața? Sau știm să înțelegem că nu putem face doar bine și că este normal să mai și greșim? Sau că viața nu poate fi doar așa cum ne așteptăm noi să fie, ci că are și lucruri e care nu le putem controla care ne pot dirija cursul existenței?
Am întâlnit oameni care fac o dramă din orice, apoi am avut de-a face cu oameni pragmatici care sunt în stare să privească obiectiv tot felul de situații subiective. Am stat alături de oameni care nu erau în stare să vadă că au o problemă (nu mai zic de a căuta soluții pentru problema respectivă), deși pentru ceilalți situația era foarte clară. Am întâlnit oameni care se enervau din orice (erau iritați de absolute de tot ce se întâmpla în viața lor) și oameni care se bucurau de orice (care învățaseră că viața este prea scurtă).
Așa că depinde de fiecare dintre noi cum privește viața. Doar că o abordare greșită ne va ajuta să construim ceva greșit care se va prăbuși atunci când ne va fi lumea mai dragă.