Nu îmi place formularea din titlu, dar ea reflectă realitatea. Cred că toți am fost la cumpărături în marile magazine și, ajunși la casă, în timp ce ni se procesează cumpărăturile, vânzătoarea ne prezintă tot felul de lucruri despre care spune că sunt la ofertă (și, de multe ori, chiar sunt!), dar de care noi nu avem nevoie sau nu suntem interesați. Deși mulți dintre noi spunem nu, vânzătoarea continuă să ne prezinte alte produse aflate pe lângă ea, aflate la promoție și ne tot îndeamnă să cumpărăm astfel de lucruri până când scoate bonul fiscal.
Până acum tratam lucrurle ca fiind o strategie de vânzare a magazinului, dar azi chiar a fost obositoare persoana care se afla la casă. Sau poate eram eu obosită și am perceput lucrurlle un pic mai dur decât au fost ele? Și acest lucru este posibil.
Oricum, a început să mă deranjeze dorința vânzătoarelor de a mai lua niște bani de la clienți pe ultima sută de metri, cu produse care nu se vând sau care nu au nicio importanță, de parcă ar fi obligați clienții să cumpere și lucrurile care nu se vând, pe lângă cele pe care și le doresc.
Când am ajuns atât de ahtiați după bani? Din câte îmi amintesc eu, experiența cumpărăturilor era una plăcută (unele persoane o consideră terapeutică, dar nu știu dacă sunt de acord cu acest punct de vedere. Dar deja divagăm prea mult de la subiect), adică achiziționam ceva ce ne doream simțindu-ne bine, găsind acele produse care chiar ne plac și ne sunt utile în mod egal, dar și identificând și alte lucruri care ne-ar tenta (care și-ar găsi locul în viața naostră, deși noi nu știam, până atunci că ele există sau că ar putea să fie ale noastre).
Cred că această strategie de a vinde la casă, cu preț redus, produse care nu se vând este una profitabilă și care ar putea avea succes dacă nu s-ar oferi aceste produse într-un mod aproape agresiv. Astăzi m-am simțit ca și cum mi se băgau pe gât (la propriu) acele produse. Este adevărat că ele nu erau scumpe, adică nu făceau gaură în buget, dar am mai trecut, de-a lungul timpului, prin astfel de situații și bunurile respective au stat aruncate prin casă, până când le-am aruncat la gunoi. Nu le-am folosit (nu mi s-au părut utile) și ocupau degeaba spațiul din casă.
Mai am o precizare de făcut: cred că, într-o astfel de situație, contează și cum ți se prezintă produsul respectiv. Una este să ți se și vorbească despre utilitatea lui, alta este să ți se tot prezinte (parcă în disperare – cel puțin aceasta a fost impresia mea de azi) bunuri aflate la promoție.