Toți facem lucruri, așteptându-ne să se întâmple ceva pozitiv pentru noi sau să aibă consecințe în beneficiul nostru. Dar ce se întâmplă când aceste așteptări nu se adeveresc (așa cum se întâmplă în cele mai multe cazuri)? Ce facem atunci?
Ne supărăm pe toți și pe toate lucrurile din jur pentru că lucrurile nu au ieșit așa cum voiam? Ne simțim dezamăgiți de oameni și hotărâm să nu mai avem încredere în cineva de acum înainte? Ne întristăm pentru că avem impresia că oamenii sunt sunt sine spun (susțin) că sunt. Hotărâm să ne protejăm de toate aceste lucruri, nemaiavând așteptări de la oameni?
Și eu priveam lucrurile astfel, până când m-am hotărât să analizez situația și să văd care este adevărul. Și am fost surprinsă să aflu că așteptările pe care le-am avit de la aomeni sau de la diverse situații nu erau deloc reale. Cumva, în mintea mea, imaginea despre omul respective sau despre ce urma să facă era una, iar realitatea era complet diferită. Adică așteptările mele, din start, erau departe de realitate. Apoi, singură, mi-am găsit singură lucruri care îmi alimmentau așteptările, deși, dacă priveam corect situația aș fi fost în stare să văd că nu căutam decât argumente în favoarea modului meu de a privi situația și nu cum era ea de fapt.
De multe ori suntem dezamăgiți, pentru că, în mintea noastră lucrurile stăteau într-un fel și ar fi trebuit să se întâmple într-un anumit fel, dar, în realitate, lucrurile stăteau cu totul altfel și nu ar fi putut ieși așa cum credeam eu.
Nu știu dacă mă fac înțeleasă, dar, de cele mai multe ori, dezamăgirile noastre sunt create de falsa noastră percepție asupra realității. Asupra oamenilor din jurul nostru și asupra modului în care aceștia relaționează cu ceilalți. Asupra lucrurilor pe care nu le putem controla.
La un moment dat, avem senzația că putem controla tot ce ni se întâmplă nouă și oamenilor dragi. Poate că această afirmație este valabilă o perioadă (foarte scurtă) de timp, dar noi avem senzația că este în puterea noastră să controlăm tot. Și nu este adevărat. Este doar o iluzie. Și când se întâmplă ceva care ne dovedește că ne-am înșelat, ne simțim trădați, ne simțim dezamăgiți și nu suntem în stare să vedem (și să înțelegem) că nu toate lucrurile stau în puterea noastră. Că există și lucruri pe care trebuie să le acceptăm în viațanoastră, chiar dacă nu sunt bune, chiar dacă nu sunt pozitive, chiar dacă nu sunt frumoase. Ele există, pur și simplu și fac parte din viațanoastră. Și, cu cât acceptăm mai repede acest lucru, cu atât puem fi mai împăcați cu noi înșine și cu noua noastră viață, pe care o putem îmbunătăți astfel.