Am găsit, online, câteva materiale în care se menționează faptul că 18 septembrie ar fi ziua respectului. Nu am reușit să aflu de ce s-ar sărbători respectul la 18 septembrie, dar mi se pare o idee interesantă.
Într-o lume dominată de superficialitate și imagine, de aparențe și lipsă de implicare, de frivolitate și nevoie de validare, o zi a respectului ar fi ca o gură de oxigen. Dacă oamenii ar mai ști ce este respectul, dar nu prea mai știu. Au doar propria interpretare asupra cuvintelor și au senzația că le știu pe toate.
Așa că nu ar fi rău să începem cu definiția termenului. Din Dicționarul Explicativ al Limbii Române pe care îl am. respectul este atitudinea sau sentimentul de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență, venerație, iar a respecta este a simți și a manifesta respect față de cineva sau ceva, a cinsti, a stima. a acorda atenția cuvenită, a ține seama de, a nu neglija.
Cred că oamenii de azi nu mai știu ce mai înseamnă cuvinte ca stimă, considerație, prețuire (decât dacă este vorba de bani și de prețul cuiva), venerație sau deferență. Iar eu nu am de gând să rescriu aici toți termenii definiți de DEX-ul meu din 1998 (editat de Academia Română – Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan).
Oamenii de azi, deși folosesc termenul de respect, nu mai știu ce înseamnă și nici nu simt prea mult respect. Se lasă furați de imagini, de ceea ce li se înfățișează în fața ochilor și nu mai știu să vadă dincolo de aparențe.
Bănuiesc că este un efort să încerce să afle ce este dincolo de coperta unei cărți sau de ambalajul unui produs (ca să folosesc termeni pe care toată lumea îi înțelege).
Azi, preferăm lucrurile simple, ușoare, pentru care nu trebuie să depunem efort, iar apoi suntem nemulțumiți că viața noastră este superficială și nu avem nimic trainic.
Dar am deviat de la subiect. Nu știu dacă am scris despre respect și cum este el perceput în zilele noastre, dar cred că ar fi timpul să o fac.
Revenind la ziua respectului, da, cred că avem nevoie de o astfel de zi. Ca să ne aducem aminte de oameni pe care îi prețuim, pe care să îi cinstim și ca să învățăm (dacă nu știm) să ne respectăm și pe noi înșine. Dincolo de toți și de toate, fiecare dintre noi are în el ceva de respectat, iar, uneori, trebuie să ni se amintească faptul că dincolo de toate greșelile pe care le facem, dincolo de toate lucrurile mai puțin frumoase care fac parte din viața noastră, avem și lucruri bune și merităm să ne respectăm pe noi înșine. Și să avem grijă de noi înșine.