Trăim într-o lume a extremelor. Nu mai știm să mai găsim calea de mijloc?

Cred că mulți dintre noi au senzația că trăiesc într-o lume a extremelor. De parcă oamenii nu mai știu să trăiască normal sau echilibrat, ci au nevoie de senzații tari pe care le găsesc în lucrurile și situațiile extreme.

Când li se prezintă o situație, oamenii de azi nu mai știu să o privească în mpd normal, ca pe ceva ce se poate întâmpla oricăruia dintre noi, ci aleg o extremă și își  mențin poziția cât de mult pot, indifferent cât de mult deranjează sau cât de multe lucruri au de pierdut . De parcă nu mai știu că echilibrul este secretul unei vieți liniștite, mulțumite, împlinite, fericite.

Am fost uimită să constat că orice afirmație faci, în ziua de azi, cineva va înțelege altceva decât ai vrut să spui și te va plasa într-o tabără sau alta (care apără o poziție extremă), deși tu nu ai făcut decât să îți expui punctul de vedere sau ți-ai făcut cunoscută opinia sinceră cu privire la ceva.

Este ca și când oamenii (oare și societatea?) și-au pierdut coloana vertebrală, echilibrul, acele lucruri care îi făceau să fie empatici, atenți, binevoitori, înțelegători cu ceilalți și, în locul acestora, au fost dotați cu rea intenție, invidie, capacitate de a înțelege greșit afirmațiile și acțiunile celorlalți.

Este clar că trăim într-o lume în care toată lumea judecă pe toată lumea. În care toți se dau mai interesanți decât ceilalți, în care deși este loc pentru toată lumea, unii nu sunt lăsați să vorbească, să se exprime, să fie ei înșiși, să își expună punctele de vedere sau opiniile.

Este ca și cum oamenii de azi sunt programați să creadă anumite lucruri, să nu creadă anumite lucruri, să îi încadreze pe ceilalți în categorii de persoane și să îi trateze ca atare, fără să aibă răbdarea să îi asculye, să încerce să comunice cu ei și să afle ce au de spus cu adevărat.

Așa cum am mai scris deja, în societatea de azi se promovează agresivitatea în comunicare, adică sunt promovați (în mass-media, dar, mai ales în mediul online) cei care sunt agresivi în limbaj cu ceilalți, cei care judecă foarte ușor, care pun etichete fără să încerce să afle mai mult, care jignesc foarte ușor, care privesc superficial lucrurile, în general.

Probabil din acest motiv resimțim, în viața de zi cu zi, că nu mai putem să ne exprimăm în vreun fel să cuntem catalogați într-un fel sau altul, fără ca noi să fi avut vreo intenție de a deranja în vreun fel, ci doar încercam să ne spunem și noi părerea despre ceva (lucru sau situație) sau cineva. Pe unii se pare că îi deranjează dacă încercăm să avem un punct de vedere sau să îl exprimăm.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *