Am crezut că filmul Domnul și doamna Smith din 2005 cu Angelina Jolie și Brad Pitt este original, doar că am constatat că nu este așa. Am descoperit zilele trecute un film denumit așa Domnul și doamna Smith din anul 1941. Pentru că am fost curioasă ce este cu el și ce legătură are cu filmul din 2005, mi-am făcut curaj să îl vizionez.
Filmul din 1941 îi are în rolurile prinipale pe Carole Lombard și Robert Montgomery și este povestea unui cuplu căsătorit aflat într-o situație limită și care încearcă să treacă peste ceea ce se întâmplă, fiecare răzbunându-se pe celălalt. În esență este cam același lucru ca în acțiunea filmului din 2005, doar că, pentru a fi mai spectaculos, pentru a justifica grămada de efecte speciale și de împușcături și scene de luptă, în filmul modern i-au transformat pe cei doi protagoniști în spioni. Și s-a schimbat puțin modul de a privi lucrurile.
Am rămas surprinsă cât de actuală este varianta din 1941. Poate pentru că avem senzația că noi, cei din epoca modernă, am descoperit relațiile interpersonale și cât de complicată este viața unui cuplu. În realitate însă, dorința de a se răzbuna pe celălalt, frustrările acumulate în câțiva ani de viață de cuplu, dorința de libertate (de a fi singur după ce a trăit în relație) a fiecăruia dintre ei, toate acestea ies la iveală în momentul în care se schimbă statusul legăturii dintre ei din cauza unei chichițe legale.
Aceeași dorință de a demonstra celuilalt că se descurcă și singur, aceeași necesitate de a-și demonstra sieși că nu are nevoie de celălalt în viața sa, ambele duse la extreme, parcă încercând să-și facă singuri rău, la fel ca în filmul din 2005.
Mi-a plăcut atmosfera filmului din 1941, mi-a plăcut că nu au fost împușcături, urmăriri de mașini, oameni uciși doar pentru a dovedi cât de sofisticați suntem în contemporaneitate.
Mi-a plăcut că filmul a fost despre doi oameni care erau obligați să își analizeze relația și să ia o decizie cu privire la viitorul ei și a lor.
A fost interesant cât de hotărâți erau să demonstreze tot felul de lucruri, fără să țină cont de sentimente sau de ceea ce i-a legat de cealaltă persoană.
Din când în când îmi place să iau o pauză de la lumea agitată de azi și să privesc filme clasice care îmi amintesc cât de simplă și furmoasă este viața și cum ne place nouă să ne complicăm singuri.