În ultimul timp, am observat că există un anumit tip de conducător auto care stă în spatele tău vrând să te depășească, el stând foarte aproape de autoturismul pe care îl conduci aflându-se pe linia de pe mijlocul drumului. Îl simți cum stă în spatele tău parcă ar fi un armăsar ținut, cu greu, în frâu, dar care abia așteaptă să scape și să fugă. Iar când vin coloane de mașini pe sensul opus de mers, se întâmplă să fie nevoie să stea în spatele tău o perioadă mai lungă de timp și ajunge să te obosească această nerăbdare a lui. În general sunt tineri (sau tinere) probabil nerăbdători să ajungă la destinație.
Dar am ajuns să mă întreb ce plăcere mai găsesc acești tineri în conducerea unui autoturism? Sau știu ce înseamnă să conduci de plăcere, nu doar ca să ajungi dintr-un loc în altul?
Stilul lor de a conduce un autoturism îmi dădea o stare de nervozitate, așa că nu prea știu cum ar fi putut să se bucure de plăcerea de a conduce.
Inițial, am crezut că mi se pare mie că șoferul era nerăbdător sau poate omul chiar avea o urgență, dar, apoi, pentru că s-a repetat, am observat că este stilul de condus al tinerilor. Nu prea acceptă ei să le stea alții în față prea mult timp și sunt nerăbdători să ajungă undeva.
Pe de o parte înțeleg nerăbdarea lor și dorința de a ajunge cât mai repede la destinație, nevoia lor de a rezolva cât mai multe lucruri în cât mai puțin timp, dar, pe de altă parte, ei comportându-se astfel pierd lucruri importante. Pierd plăcerea de a conduce (ce plăcere mai simți când ești permanent în priză și singurul tău gând este să îi depășești pe toți cei din fața ta?) și pierd plăcerea călătoriei. Ei nu știu că și drumul spre un loc este o experiență în sine. Nu știu că pot învăța multe doar aflându-se pe calea spre respectivul loc.
La acești tineri totul se desfășoară repede, totul trebuie să aibă rezultate repede, totul se consumă repede. Și atât. Nu au timp, nici chef, nici răbdare să facă din fiecare drum o experiență în sine și să încerce să găsească locuri noi, frumoase, să întâlnească oameni noi, frumoși și să își creeze amintiri plăcute care să îi ajute să înțeleagă partea frumoasă a vieții.
Poate n-ar trebui să ne grăbim tot timpul spre destinație și poate să încercăm să ne bucurăm și de drumul care ne duce la respective destinație.