În ultima perioadă, o persoană dragă a făcut schimbări în viața sa și a ales să plece în altă zonă a țării. Pe de o parte, mi-a părut bine, pentru că era în avantajul ei să plece și și-a dorit foarte mult să plece, pe de altă parte, însă, mi-am dat seama că mă voi simți mai singură fără ea. Și, adevărul este că îmi lipsește destul de mult.
În ultimele zile, însă, a apărut în viața mea o altă persoană care mi-a devenit dragă și care îmi amintește cumva de prima (prin curiozitate, tinerețe, inteligență, frumusețe etc), doar că sunt destul de diferite. Și, bucurându-mă de prezența persoanei celei noi, am constatat că, în inima mea este loc pentru ambele persoane. Spun acest lucru pentru că, la un moment dat, aveam senzația că cea nouă o va înlocui pe cea plecată. Dar nu este vorba de așa ceva: fiecare dintre ele are locul ei în inima mea, adică inima mea este atât de mare încât are loc pentru fiecare persoană care vrea să ocupe un loc în ea.
Și m-a uimit constatarea mea. Nu pentru că nu aș fi avut o inimă largă, ci pentru că fiecare dintre noi are o inimă suficient de mare pentru a încăpea în ea toate persoanele dragi (oricât de multe sau de puține ar fi ele).
De multe ori, adânciți în problemele și grijile zilnice (personale, familiale, profesionale, sociale etc) nu mai suntem în stare să privim nici în jur, nici în interiorul nostru și uităm că mai trebuie să și simțim sau să și trăim.
Când ne relaxăm, când facem lucruri care ne plac, în ritmul nostru, când mai avem grijă de noi (de mintea și de sufletul nostru), descoperim oameni frumoși care ne pot îmbogăți viața. Oameni care ne pot ajuta să privim lumea și din punctul lor de vedere, oameni alături de care putem avea experiențe noi și care ne pot ajuta să înțelegem lucruri care rămăseseră nelămurite.
Oameni care ni se strecoară în suflet, pe care îi găsim în inima noastră și care ne fac să înțelegem că încă mai există lucruri (și oameni) care ne surprind (în mod plăcut),
chiar și atunci (sau mai ales atunci) când nu ne așteptăm, chiar și atunci când avem senzația că știm multe (totul?).
Am fost surprinsă să aflu că mai este loc în inima mea pentru oameni frumoși, pentru oameni de la care învăț permanent ceva, pentru oameni alături de care mă simt bine, pentru oameni care mă acceptă și își doresc să fie alături de mine așa cum sunt, nu așa cum ar trebui să fiu sau așa cum se așteaptă alții să fiu.