Tot timpul scriu despre cât de nemulțumită sunt traficul din oraș, despre conducători auto care nu respect reguli elementare sau despre pietoni care traversează când vor, pe unde vor.
De data aceasta, însă, am două exemple de azi, de altfel de participanți la trafic. Am mai avut experiențe de acest gen și alte dăți, doar că azi au fost mai multe în aceeași zi.
Prima dată a fost azi dimineață, când, după ce am curățat mașina de gheață (a fost foarte frig azi noapte și au înghețat geamurile), am intrat în traficul de dimineață cu câteva minute mai târziu decât de obicei și l-am găsit foarte aglomerat. Ca să ies în strada principală a trebuit să aștept o grămadă de timp, doar că, la un moment dat, cineva care rula pe strada principală, dar mergea mai încet, efectiv s-a oprit ca să mă lase pe mine să trec (nu știu dacă chiar a vrut să mă lase să intru pe șoseaua principală sau își dorea un loc de parcare ce era cumva în dreptul mașinii mele și îi blocam accesul acolo – încă nu m-am lămurit care a fost motivația, oricum, important este că mulțumită acelui conducător auto am reușit să mă strecor și eu în traficul aglomerat de dimineață și să fac în 20 minute un drum pe care, de obicei, îl fac în 7-8 minute).
Apoi, pe la prânz, când reveneam la birou după o întâlnire în oraș, într-o intersecție mică, după un semafor, când voiam să virez la stânga, am observat că deja erau implicate în schimbări de direcție de mers 3 mașini, doar că, am semnalizat și am intrat și eu în aglomerația respectivă.
Ideea este că celelalte mașini erau blocate pentru că nu aveau loc să treacă unele pe lângă altele și nici să înainteze cumva. Pentru că mașina mea este una mică (nu foarte mică, dar o mașină bună pentru traficul rutier din oraș) au fost, cumva, obligați să îmi facă loc să trec, pentru a reuși și ei să aibă loc să se îndrepte spre destinațiile pe care le doream. Și a fost tare interesant că eu m-am mișcat încet, dar sigur printre cele 3 mașini oprite și mi-am continuat deplasarea până în parcare, iar, în urma mea, celelalte mașini au reușit să se miște și să iasă din congestia respectivă. M-a uimit că m-au lăsat pe mine să trec, dar nici nu prea aveau alte variante la momentul respectiv, pentru că doar mașina mea se putea strecura pe culoarul care rămăsese liber, iar eu oricum blocam un sens de mers, așa că era singura soluție logică a situației respective. Doar că am mai văzut oameni care nu gândesc logic atunci când ajung la volanul mașinii.