Săptămânile trecute, am auzit o persoană adultă spunând că vrea o pauză de la viața ei și respectiva situație m-a pus pe gânduri. Pentru că nu înțelegeam (iar acum încerc să înțeleg) de ce ar vrea cineva să fugă de viața pe care singur și-a construit-o.
De ce ai vrea să evadezi din mijlocul lucrurilor care îți oferă siguranță și protecție? De ce spui cu voce tare că vrei o pauză de la viața ta?
Probabil ceva nu este în regulă, ceva te nemulțumește atât de tare încât simți nevoia să te refugiezi, pentru o perioadă, departe de tot ce îți este cunoscut.
Am înțeles că, uneori, presiunea la care suntem supuși din cauza problemelor financiare, economice sau emoționale ale membrilor familiei sau ale celor apropiați familiei, ne face să ne gândim că ne-ar prinde bine o pauză de la viața noastră. Și totuși… Dacă locul în care ne aflăm acum, dacă viața pe care o trăim la maturitate a fost construită în baza deciziilor pe care le-am luat deplin conștienți de consecințele lor, de ce să ne dorim să fugim de viața noastră? Oare nu suntem mulțumiți cu locul în care ne aflăm la momentul prezent? Ce lipsește din viața noastră încât ne simțim astfel?
Din câte știu, fuga sau lupta sunt modul în care răspundem atunci când suntem puși în fața unor situații neplăcute, stresante, pe care nu știm să le gestionăm sau să le controlăm.
Dar un om matur, un om care pare să aibă tot ce își dorește, care a trecut prin tot felul de experiențe de-a lungul vieții (și frumoase și mai puțin frumoase, și plăcute și mai puțin plăcute) cred că a ajuns la un grad mare de oboseală, de stres, de tristețe și de supărare, ca să spună că vrea o pauză de la viața sa.
De multe ori. o pauză de la viața lor este o excursie într-un loc plăcut, frumos, de unde se întorc cu energie pozitivă și cu putere să facă față provocărilor vieții.
Pot să înțeleg nevoia oamenilor de relaxare, nevoia lor de a ieși din ritmul agitat al vieții cotidiene, din stresul cauzat de mediul profesional sau de problemele inerente vieții de familie.
Doar că aceste ieșiri din cotidian sunt pentru termen scurt (o zi sau câteva zile), termen în care unii dintre noi nici nu apucă să se relaxeze prea bine.
Da, cred că toți avem nevoie de momente de liniște, de relaxare, de a ne regăsi pe noi înșine, dar nu mi se pare că astfel de momente sunt o evadare, pentru că ale ar trebui să fie ceva normal în viața noastră, nu excepții sau evadări.
Așa că nu m-am lămurit, până la urmă, cum este cu nevoia oamenilor de o pauză de la viața lor (oare ieșirea din cotidian le oferă o altă perspectivă asupra propriei vieți sau asupra lucrurilor care îi frământă?).