În ultimul timp, m-am tot gândit la cât de important este să putem să luăm decizii având posibilitatea de a alege dintre mai multe variante. Adică ar trebui să fim în stare să optăm pentru acel lucru sau acea situație care ne avantajează, care ne aduce beneficii, care ne ajută să fim împăcați cu noi înșine și care ne face cel mai puțin rău.
Problema este că, de multe ori, nu prea avem de ales. Ni se impun lucruri, oameni sau situații și noi trebuie să avem capacitatea să ne adaptăm condițiilor impuse și să acceptăm, pur și simplu, ceea ce ni se întâmplă. Doar că, pentru că nu este decizia noastră, pentru că (din diferite motive) am acceptat respectivul lucru (sau am încercat să îl acceptăm, deși poate ne doream altceva), nu suntem împăcați cu situația respectivă și ajungem să ne autosabotăm sau să căutăm motive să plecăm, să scăpăm, să ieșim cumva din situația respectivă (din viața noastră?). Uneori facem conștienți de acest lucru, alteori însă, o facem fără să ne dăm seama (realizăm doar după ce apelăm la ajutorul unor specialiști).
Nu v-ați întrebat de ce lucruri pe care vi le doreați și le-ați obținut nu vă fac fericiți? Sau de ce sunteți triști, deși aveți în viața voastră tot ce vă doreați? Poate că, în realitate, aveți (trăiți) modelul de viață perfectă pe care l-ați văzut la alții, dar care, vouă nu vi se potrivește, pe care l-ați copiat fără să vă gândiți dacă este sau nu pentru voi.
Am senzația că în societatea de azi nu ni se mai dă posibilitatea de a face alegeri. Pur și simplu ni se impun anumite lucruri, sub pretextul protejării comunității sau unei părți a acesteia, iar noi trebuie să ne conformăm și atât. Nu interesează pe nimeni cum facem față situației respective (din punct devedere psihologic sau emoțional) sau cum ne simțim știind că facem lucruri din obligație (nu pentru că ni le-am dori).
Într-o societate în care informația ajunge atât de repede în atât de multe locuri, se pare că nu este deloc complicat să ni se impună lucruri, reguli. Unii dintre noi s-au obișnuit atât de mult cu situațiile de acest gen încât se luptă să fie primii care se conformează, primii care fac ceea ce au cerut autoritățile sau cei care conduc lumea și sunt mândri că au reușit să fie ei primii.
În ultimul timp mă trezesc dorindu-mi să am posibilitatea de a alege, atunci când societatea vine cu o regulă nouă. Mi-aș dori să mi se dea timp să mă obișnuiesc cu noua regulă și mi-aș mai dori să am alternative, dacă noua regulă mă deranjează în vreun fel. Să mi se dea opțiuni. Să pot alege ce vreau să fac din acel moment înainte.
Realizez că toate acestea sunt doar o iluzie, pentru că, în realitate, cei care ne conduc au alte principii sau interese, iar confortul nostru psihologic sau emoțional este ultima lor grijă.