Am văzut expresia aceasta într-un film și m-a făcut să mă gândesc la cât de ciudate sunt cărările vieții noastre și cum ajungem să facem lucruri pe care spuneam (credeam) că nu le vom face vreodată sau să nu facem acele lucruri pe care speram să le facem. Știu, vreau să spun prea multe cu prea puține cuvinte, dar, în esență, expresia din film chiar m-a pus pe gânduri.
Trăim într-o societate în care totul este (trebuie să fie sau ar trebui să fie?) planificat, organizat, totul este legat de o strategie (pentru a ne atinge un anumit scop). De cele mai multe ori acționând astfel (în acord cu standardele sociale) uităm că suntem oameni, uităm că avem sentimente, uităm că putem fi afectați de lucrurile (și oamenii) din jurul nostru sau de consecințele actelor (și faptelor) noastre.
Uneori, atunci când avem sentimente pentru cineva, avem tendința să credem și să ne comportăm ca și când totul se năruie dacă cineva pleacă sau dacă se schimbă ceva în relația cu respectiva persoană. Dar, de cele mai multe ori, schimbările sunt doar provocări în cadrul legăturii respective și ne ajută să dezvoltăm sau să terminăm relația.
Revenind la expresia din titlul articolului, cred că toți am avut momente când am crezut că o relație care părea că se destramă, de fapt continua sau se dezvolta – pentru că suntem oameni, pentru că suntem vulnerabili, pentru că nu înțelegem tot ce se întâmplă, pentru că nu suntem siguri de ce simte celălalt…
Sau faptul că ne despărțeam de o persoană la care țineam (pentru diferite perioade de timp) nu însemna neapărat finalul respectivei relații, ci faptul că fiecare dintre noi era într-un anumit punct al vieții sale și nu putea fi fizic alături de celălalt, dar acest lucru nu a însemnat finalul relației.
Toți avem momente de nesiguranță, momente în care nu știm ce simte sau ce vrea cealaltă persoană din relație și, uneori, ajungem să credem că relația se poate termina, fără să avem toate informațiile privind legătura dintre noi.
Și, câteodată, ceea ce pare finalul, este, de fapt un început (sau un nou început).
Cred că fiecare relație este ca un organism viu, adică are momente când crește, are momente când stagnează și are momente când descrește (când credem că relația se va termina din vina ambelor persoane), dar, pentru că există sentimente și dorință de a salva legătura de ambele părți, există șansa unui nou început (sau o a doua șansă, dacă vreți) pentru respective relație.
Cred că mai sunt multe de zis despre această expresie, mai sunt multe nuanțe și tonuri între relațiile dintre oameni, nuanțe și tonuri pe care ajungem să le cunoaștem în timpul unei vieți.