Despre oameni care traversează strada pe unde vor ei

Azi dimineață, în drum spre birou, m-am trezit cu doi pietoni (în două situații diferite) care au traversat în fugă strada, obligându-mă să reduc viteza ca să nu îi lovesc cu mașina. La un moment dat aveam senzația că sunt invizibilă pe șosea și din această cauză nu mă văd pietonii.

Așa că m-am hotărât să scriu despre acest subiect.

Este clar că oamenii circulă pe unde vor și cum vor, fără să țină cont de prea multe lucruri (în această categorie intră și respectarea regulilor de circulație).

Și eu sunt, de multe ori, pieton și mă enervează când trebuie să mă strecor printre mașini parcate pe trotuar sau să aștept la trecerile de pietoni să treacă acele autoturisme conduse de oameni care cred că șoseaua le aparține.

Este adevărat, sunt situații când traversez și prin alte locuri decât cele marcate în acest sens, dar, pentru că țin la viața mea, mă asigur, atunci când pornesc în traversarea străzii, că am suficient timp pentru a traversa înainte ca un autovehicul să ajungă la mine.

Astăzi am tot găsit oameni care începeau traversarea străzii când mă apropiam (cu mașina) de locul respective și îmi dădeau emoții pentru că mă gândeam că nu am timp (și spațiu) să opresc mașina în siguranță (și pentru ei și pentru mine).

Interesant este că toți pietonii de azi erau persoane mature, nu copii. Aceștia din urmă au un comportament imprevizibil și, urmărind diferite lucruri (sau persoane) care le-au suscitat interesul, pătrund pe stradă, fără să se asigure și fără să fie conștienți de riscurile pe care și le asumă.

Astăzi, însă, am avut de-a face doar cu bărbați și femei (adulți) care nu se asigurau corespunzător atunci când începeau traversarea sau nu îi interesa faptul că pe strada respectivă circulau și mașini (probabil aveau senzația că mașinile trebuie să oprească, dacă trec ei strada).

Am mai avut astfel de situații (cu pietoni care traversează pe unde vor ei fără să țină seama de mașinile care circulă pe strada respectivă) de-a lungul timpului, dar niciodată doi într-o singură zi.

O fi fost din cauza căldurii?

P.S. Azi am mai avut și o altă situație:o doamnă mai în vârstă care se apropia de trecerea de pietoni și pe care am lăsat-o să treacă, deși aș fi putut trece înaintea ei, mi-a mulțumit făcându-mi semn cu mâna. Era deja cald și doamna voia să treacă de la o zonă însorită la o zonă umbrită și, pentru că știam cât de cald este, am ajutat-o (dându-i prioritate) să ajungă mai repede în zona mai plăcută.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *