Despre iluzia controlului asupra propriei noastre vieți

Trăim o mare parte din viață cu impresia că putem controla tot ce ni se întâmplă sau viețile celor din jur și doar uneori realizăm că, de fapt, nu este așa.

Deși ne place să credem că doar noi putem influența ce se întâmplă în viața noastră, adevărul este că sunt o grămadă de factori care pot interveni fără ca noi să putem face ceva.

Și este dureros când constatăm că nu deținem controlul. Pentru că am fost învățați că doar noi decidem ce ni se întâmplă și acest lucru ne-a dat senzația de putere asupra propriului destin. Și ne îmbătăm cu această putere, ne credem superiori, râdem de cei care nu își conduc propria viață (sau așa avem noi senzația că stau lucrurile) și credem că nimic (și nimeni) nu ne poate opri din drumul nostru către ceea ce ne dorim sau că nimic (și nimeni) nu ne poate dărâma.

Este și frustrant când realizăm că nu deținem controlul complet asupra vieții noastre. Avem tendința să nu acceptăm acest adevăr și vrem să ne luptăm cu toți cei care ne spun altceva decât ce vrem să auzim sau cei care cred altceva decât noi. Și nu este decât o risipă de energie, pentru că această luptă este degeaba. După ce ne vom lupta cu toți, vom ajunge la concluzia că viața noastră este condusă de noi, în mare parte, dar mai sunt și alți factori de care trebuie să ținem cont atunci când luăm decizii importante.

Este complicat să acceptăm și să înțelegem că nu totul depinde de propria noastră voință. Este foarte important cât de tare ne dorim ceva și ce suntem dispuși să facem pentru a avea ce ne dorim (sau pentru a ajunge unde voiam să fim), dar trebuie să avem în vedere că pot exista și lucruri care se pot întâmpla fără ca noi să le putem controla. Lucruri despre care nu știm sau care au legătură cu alte persoane dar, cumva, pot influența drumul nostru către ce ne dorim, apoi mai sunt și problemele de sănătate care pot apărea de nicăieri și pot fi ușoare sau foarte grave.

Ne place să credem că totul stă în puterea noastră, dar avem depresii și deziluzii atunci când lucrurile nu ies așa cum ne dorieam, așa cum ne așteptam, așa cum credeam.

Iar, la vârsta maturității, ajungem să acceptăm (dacă suntem destul de înțelepți) că viața noastră depinde și de alte lucruri (sau alte persoane) decât noi, iar când reușim să acceptăm acest lucru viața noastră va deveni mai bună și mai frumoasă. Depinde doar de noi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *