De multe ori, nu realizăm (sau nu conștientizăm) că avem așteptări de la cei dragi. Dar, în viața de zi cu zi, suntem dezamăgiți de fiecare dată când credem că ei nu se ridică la nivelul așteptărilor noastre sau nu reacționează așa cum credeam noi că o vor face. Cei dragi nu știu că avem așteptări de la ei, nu știu că ne dorim unele lucruri de la ei pentru că nu le spunem ce vrem. Avem senzația că ei știu ce ne dorim, dar, ar trebui să fim conștienți de faptul că oamenii nu ne pot citi gândurile, nu ne pot pătrunde în minte pentru a afla ce vrem cu adevărat, astfel încât nu știu că ne dezamîgesc și când ne dezamăgesc sau de ce ne dezamăgesc.
Cu toții am fost triști și nu am înțeles atunci când cineva drag nu a făcut ceva ce credeam că va face sau nu s-a ridicat la un nivel la care credeam că este. Și problema nu este la cei dragi. Problema este la noi și la faptul că nu vorbim despre ce ne dorim sau despre ce credem sau despre cum am vrea să fie lucrurile, ci așteptăm (pur și simplu) să se întâmple ce gândim, ce ne dorim.
Am trăit și eu dezamăgiri cauzate de ceea ce credeam despre persoane apropiate, nefind conștientă de faptul că persoanele respective au și defecte, pe lângă calități și crezând (în mod greșit) că eram mai importantă pentru ele decât am fost în realitate. Pentru că totul a fost doar în mintea (și în ininma?) mea.
Cred că mulți dintre noi văd în cei apropiați ce vor să vadă, nu ceea ce sunt în realitate, iar, atunci când cei apropiați fac lucruri neașteptate sau fac alegeri imprevizibile, ajungem să ne simțim trădați (da, știu că este un termen dur, dar mi se pare că reprezintă exact ceea ce vreau să transmit în această situație) pentru că nu înțelegem de ce au reacționat într-un anume fel sau de ce au ales în alt fel decât ne așteptam noi.
Atunci când avem sentimente pentru o persoană este greu să înțelegem că celălalt are și sentimente pe care nu le cunoaștem, are aspecte ale vieții de care nu știm și că poate lua decizii pe care noi nu le dorim, nu ne sunt pe plac, nu vrem să le acceptăm sau ne pot răni. Pentru că nu cunoaștem multe lucruri despre celălalt, nu ar trebui să judecăm hotărârile altuia doar din punctul nostru de vedere.
Nu avem cum să ne punem în locul altei persoane, pentru că nu suntem acea persoană – așa cum spuneam și altă dată fiecare dintre noi este unicat și este suma multor lucruri și situații (experiențe, educație etc).
Toate aceste lucruri nu ne opresc să fim dezamăgiți de faptul că oamenii la care ținem nu sunt așa cum îi credeam noi.
