Atât de multe lucruri, atât de multe servicii… Este adevărat că trăim într-o societate care încurajează consumul (de fapt ni-l impune, dar aceasta este o altă discuție) și noi avem tendința de a răspunde acestei încurajări.
Bănuiesc că toată lumea are, pe undeva prin casă, stocuri de lucruri (de mâncare, de medicamente, de cosmetice etc), deși avem magazine la colțul blocului de unde ne putem aproviziona oricând, cu orice. Și totuși… tot ne facem rezerve de tot felul de bunuri.
Apoi nu ne putem abține să cumpărăm tot felul de lucruri, pe care nu le prea folosim (sau nu le folosim deloc sau constatăm că, de fapt, nu ne plac) doar pentru că am văzut reclame cu ele sau le-am văzut la alții sau ne-am plictisit de ceea ce avem pe acasă.
Poate că nu degeaba, problema societății de azi este gunoiul și depozitarea acestuia. Poate că ar trebui să înțelegem că dacă am consuma mai puțin (de fapt dacă am consuma doar ce ne trebuie sau cât ne trebuie) nu ar mai exista atâta gunoi și nu ne-am plânge atâta că planeta este poluată (cel mai mult din cauza ambalajelor produselor pe care le folosim mai mult sau mai puțin).
Am pornit de la consum și am ajuns la poluare, deși nu am avut această intenție. Mă voi întoarce la consum. Vreau să înțeleg de ce oamenii de azi consumă atât de multe lucruri: oare încearcă astfel să înlocuiască ceva ce le lipsește din viață? Sau, pur și simplu, au devenit egoiști și superficiali și nu îi mai interesează decât propria persoană, propriul confort, propria plăcere și atât?
Ca teorie, toți înțelegem că am ajuns să consumăm prea mult și că este nevoie să facem ceva în acest sens. Sunt mulți cei care vorbesc despre diminuarea consumului, dar și mai mulți cei care încurajează consumul. Dar, așa cum spuneam de atâtea ori, trăim într-o societate a exagerării și am observant că și unele și celelalte dintre opinii sunt exprimate agresiv și neconvingător.
Așa cum scriam mai sus, în teorie toți știm că nu ar trebui să consumăm atât de mult, dar, în practică, ne place să avem cât mai multe lucruri, ne place senzația pe care ne-o dă, ne place să stârnim invidia celor din jur cu ceea ce avem și să ne plasăm pe un statut superior prin simpla deținere a acestor lucruri.
Doar că, noi, ca oameni, însemnăm mai mult decât lucrurile pe care le deținem (sau credem că le deținem) și dacă este nevoie ca cineva să ne amintească acest lucru, înseamnă că ne-am îndepărtat de partea umană a noastră.
