Ce facem cu sentimentele pe care le avem atunci când nu reușim să obținem lucruri pe care ni le dorim? Ce facem când nu reușim să avem alături oameni pe care i-am dorit lângă noi? Cum scăpăm de senzația neplăcută de eșec și cum ne obișnuim să uităm ceea ce ne doream (pentru că nu putem obține) și să privim spre alte lucruri și spre alți oameni?
Noi, oamenii, avem o problemă mare: vrem ca dorințele noastre să se împlinească foarte repede (foarte curând), adică am vrea totul din prima încercare, fără să depunem vreun efort, fără să plătim vreun preț, fără să pierdem nimic (și pe nimeni) din viața noastră. Doar că, de multe ori, drumul pentru a obține ce ne dorim ne face (ne obligă?) să ne maturizăm, să înțelegem că viața nu este doar așa cum vrem noi, că mai trebuie să mai ținem cont și de alte persoane. Și că ceea ce ne dorim la 20 de ani, nu ne mai dorim și la 40 de ani, adică dorințele noastre se cam schimbă atunci când înaintăm în vârstă și ni se schimbă și prioritățile, și gusturile… Chiar și noi ne schimbăm.
Și atunci cum rămâne cu dorințele neîmplinite? Cred că depinde de fiecare dintre noi, de dorință, de ceea ce am făcut pentru a încerca să o împlinim, de ceea ce suntem dispuși să dăm (să cedăm?) pentru a obține ceea ce ne dorim…
Unii ajung să fie obsedați de ceea ce își doresc și plătesc orice preț li se cere, renunțând la ei înșiși (sau la o parte din ei înșiși) doar pentru a obține ceea ce voiau.
Alții apreciază drumul spre a obține ceea ce își doresc, apreciază lucrurile pe care le învață astfel, apreciază oamenii cu care ajung să intre în contact și își construiesc o viață frumoasă pe drumul spre ceea ce au visat.
Apoi sunt cei care consideră că tot acest drum de căutare a ceea ce ne dorim este o pierdere de timp și că trebuie să ne mulțumim cu ceea ce avem, fără să ne gândim la mai mult decât atât. Ei doar își doresc ceva, dar nu fac nimic pentru a obține ceea ce vor.
Mai sunt cei care nu știu să gestioneze faptul că nu au reușit să aibă ceea ce și-au dorit, consideră că și-au irosit viața și încep să spună că întreaga experiență nu a meritat, că regretă toate lucrurile pe care le-au făcut până atunci, nerealizând că își neagă (reneagă?) o perioadă importantă din viața lor.
Chiar nu știu ce este de făcut cu dorințele neîmplinite. Poate că ar trebui, din când în când să le evaluăm (reevaluăm?) ca să fim siguri că ne mai dorim acele lucruri și că merită să luptăm în continuare pentru ele.