Mă tot întreb, de câteva zile, ce suntem dispuși să facem pentru confort, pentru o viață lipsită de grija zilei de mâine, pentru a avea lucrurile pe care toată lumea din jur le are. Și rămân uimită când constat cât de mult ajung să se schimbe oamenii atunci când vor să obțină o stare materială mai bună, influență, putere.
Am ajuns să mă întreb dacă suntem dispuși să renunțăm la noi înșine pentru a avea un statut mai bun sau un nivel de trai ridicat și am ajuns la concluzia că unii dinte noi au și făcut acest lucru (au renunțat la ei înșiși) pentru un loc de muncă mai bun, pentru acces la diferite servicii, pentru a obține lucruri pe care și le doresc foarte mult.
Și, continuând raționamentul început, am început să mă înteb ce mai rămâne dacă renunțăm la ceea ce credem, la ceea ce ne place, la ceea ce vrem să facem în viață pentru a avea o situație materială mai bună. Nu cumva, de fapt, ne lăsăm cumpărați? Nu cumva devenim doar niște obiecte (produse sau marfă, dacă vreți) care are un preț iar, pentru prețul respectiv, facem tot ce ni se cere, fără a ne gândi la consecințele faptelor noastre, fără să ne pese pe cine afectează ceea ce facem, fără să ne intereseze dacă ce facem este moral, este legal, este corect, este drept.
Cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a avea acele lucruri pe care ni le dorim atât de mult? Ne oprim undeva sau nu avem nicio limită, nicio restricție pentru că nimic nu ar trebui să ne oprească din a obține tot ce ne dorim?
Și totuși… în spatele acestor dorințe este un om care ar trebui să reușească să găsească un echilibru între ceea ce își dorește și ceea ce poate face, între ceea ce vrea și ceea ce este corect, între ceea ce ar trebui să aibă și ceea ce poate avea.
Poate că, în agitația vieții cotidine, ar trebui să ne mai găsim puțin timp pentru noi, pentru a ne gândi în liniște la noi, la ceea ce suntem, la ceea ce am devenit, la ce am renunțat pentru a ajunge unde suntem, la ce am făcut până acum și ce avem de gând să facem în continuare. S-ar putea să fim uimiți de acest mic bilanț pe care ni l-am face la un moment dat, pentru că, dincolo de aparențe, dincolo de ceea ce credem că vrem să arătăm celorlalți, s-ar putea să constatăm că acest bilanț este negativ. Adică lucrurile pe care credeam că le vrem (și le-am obținut) să nu fi meritat sacrificiile pe care le-am făcut pentru a le obține sau nu ne-au furnizat nici măcar o parte din împlinirea sau fericirea pe care credeam că ni le va da.
Ca să răspund la întrebarea din titlu, cred că suntem dispuși să facem multe lucruri pentru a avea parte de confort, depinde doar de noi unde, când și dacă ne oprim.