Eram tot timpul supărată pe cei care nu sunt atenți în trafic și care mă obligau să încetinesc sau să fac tot felul de alte manevre pentru a-i evita, până când am ajuns și eu în pielea acelor conducători auto, așa că nu mai sunt atât de critică în astfel de situații.
Săptămâna trecută, abia ajunsesem în fața blocului, când m-a sunat cineva de la birou spunându-mi că este necesară prezența mea urgentă la muncă. Am oftat lung, pentru că mă obosise căldura și mersul prin soarele de iulie, dar am urcat înapoi în mașină și am pornit spre birou. Concentrată la faptul că trebuie să ajung repede la birou, am ignorat un indicator Stop și mi-am dat seama de acest lucru când ajunsesem aproape de centrul intersecției și atunci am pus frână. Din cauza obișnuinței (trec destul de des prin acea intersecție), am realizat că trebuia să acord prioritate după ce am trecut de indicator (cred că nici nu am mai văzut semnul de circulație – așa de cufundată în gânduri eram) și am oprit mașina. Am făcut gestul la timp, deși destul de brusc pentru mine și astfel am revenit în realitate, reușind să ies din gândurile mele aflate deja la ceea ce aveam de făcut la birou. Cam la un metru de mine a oprit și un taxi, care venea pe drumul cu prioritate.
Nu s-a întâmplat nimic, nu ne-am ciocnit, nu ne-am certat (nu aveam de ce), ne-am continuat fiecare drumul, eu înțelegând (încă o dată!) că atunci când urc la volan trebuie să mă concentrez doar la această activitate și să las orice alte gânduri și sentimente în afara mașinii pe care o conduc.
Nu mă caracterizează neatenția la volan, din contră, văzând câte accidente se petrec zilnic pe șoselele României, încerc să fiu permanent atentă atunci când conduc un autoturism.
Doar că, suntem cu toții oameni și, pe lângă faptul că suntem supuși greșelii, ne mai lăsăm influențați de sentimente, emoții sau stări pe care le avem la un moment dat.
Când nu mă simt bine, evit să conduc mașina, tocmai pentru că nu sunt sigură de reacțiile mele și nu vreau să pun în pericol pe altcineva doar pentru că eu nu sunt bine.
Uneori însă mă ajunge și pe mine agitația lumii de azi (de data aceasta probabil și oboseala cauzată de căldură) și ajung să fac greșeli care par mici, dar care mă pun în pericol atât pe mine, cât și pe ceilalți participanți la traficul rutier.
Concluzia mea? Că este necesar să fim atenți când suntem în trafic pentru a ne proteja pe noi, dar și pe cei care, din diferite motive, se află lângă noi.